„Analizele mele sunt aproape normale. Totuși, mi-ați spus că am risc cardiovascular crescut. Cum este posibil?” Mulți oameni cred că riscul de infarct depinde doar de colesterol. Alții sunt convinși că, dacă nu îi doare nimic și se simt bine, înseamnă că inima lor este sănătoasă. Din păcate, lucrurile nu sunt atât de simple. Majoritatea bolilor cardiovasculare se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani, fără să provoace simptome. De aceea, în cardiologie, nu așteptăm apariția infarctului. Încercăm să îl prevenim.
Ce este riscul cardiovascular
Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea ca o persoană să dezvolte o boală cardiovasculară, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, într-o anumită perioadă de timp. Cu cât riscul este mai mare, cu atât este mai important să intervenim asupra factorilor care îl cresc. Scopul nostru nu este doar tratarea bolii, ci prevenirea ei.
Cum estimează cardiologul acest risc
Cardiologul analizează împreună numeroși factori ca vârsta, sexul, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul zaharat, fumatul, funcția rinichilor, greutatea corporală, istoricul familial, eventualele boli cardiovasculare deja existente.
Toate aceste informații sunt integrate pentru a estima cât de mare este riscul dumneavoastră.
De ce două persoane cu același colesterol pot avea riscuri complet diferite
Să luăm două exemple.
Persoana A – în vârstă de 42 de ani, nefumătoare, cu tensiune arterială normală, fără diabet și fără antecedente familiale (istoric familial de boli cardiovasculare).
Persoana B de 67 de ani, cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, și fumătoare.
Ambele persoane pot avea un LDL-colesterol de 110 mg/dL. Cu toate acestea, riscul cardiovascular al celei de-a doua persoane este mult mai mare. De aceea, tratamentul nu este stabilit doar în funcție de colesterol.
Ce sunt calculatoarele de risc cardiovascular
În ultimii ani, medicina a evoluat foarte mult. Astăzi, cardiologii folosesc instrumente validate științific care estimează probabilitatea de a dezvolta un eveniment cardiovascular în următorii ani. Aceste calculatoare nu pun un diagnostic și nu pot prezice cu certitudine viitorul. Ele sunt instrumente care ajută medicul să personalizeze prevenția și tratamentul.
Ce este SCORE2
SCORE2 este calculatorul recomandat de Societatea Europeană de Cardiologie pentru persoanele cu vârsta între 40 și 69 de ani care nu au avut deja infarct miocardic, accident vascular cerebral sau altă boală cardiovasculară aterosclerotică. Acesta ia în considerare vârsta; sexul; fumatul; tensiunea arterială; colesterolul. Rezultatul estimează probabilitatea de a dezvolta un prim eveniment cardiovascular în următorii 10 ani. Cu cât riscul este mai mare, cu atât obiectivele tratamentului devin mai stricte.
Ce este SCORE2-OP
După vârsta de 70 de ani, riscul cardiovascular este influențat și de alți factori legați de procesul de îmbătrânire. Din acest motiv, ghidurile europene recomandă utilizarea SCORE2-OP (Older Persons). Acest calculator este adaptat persoanelor vârstnice și estimează riscul ținând cont de particularitățile acestei categorii de vârstă. Scopul este ca tratamentul să fie eficient, dar și adaptat fiecărui pacient.
Ce este SCORE2-Diabetes
Persoanele cu diabet zaharat au un risc cardiovascular semnificativ mai mare decât populația generală. Pentru acestea a fost dezvoltat SCORE2-Diabetes, un calculator special care estimează mai precis riscul cardiovascular.
Pe lângă factorii clasici, acesta ia în considerare și informații precum durata diabetului; valoarea hemoglobinei glicate (HbA1c); funcția rinichilor. Astfel, medicul poate decide cât de intens trebuie controlate colesterolul, tensiunea arterială și ceilalți factori de risc.
Nu înseamnă că toate persoanele trebuie să își calculeze SCORE2
Aceste scoruri sunt destinate prevenției primare, adică persoanelor care nu au avut încă un infarct, un accident vascular cerebral sau o altă boală cardiovasculară aterosclerotică. Dacă o persoană a avut deja unul dintre aceste evenimente, nu mai este necesară calcularea SCORE2. Ea este considerată automat la risc cardiovascular înalt sau foarte înalt și necesită măsuri intensive de prevenție.
De ce nu tratăm doar colesterolul
Colesterolul este foarte important. Dar nu este singurul factor care influențează sănătatea arterelor. Imaginați-vă că încercați să apreciați cât de sigură este o mașină privind doar presiunea din anvelope. Este o informație utilă, dar nu este suficientă. La fel se întâmplă și în cardiologie. Evaluăm întregul tablou clinic.
Ce alte analize pot ajuta la evaluarea riscului cardiovascular
În funcție de fiecare persoană, medicul poate recomanda profil lipidic complet; glicemie; hemoglobină glicată (HbA1c); funcția renală; Lipoproteina (a); Apolipoproteina B (ApoB); proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), în anumite situații. Nu toate aceste analize sunt necesare tuturor pacienților.
Ce este Lipoproteina(a)
Lipoproteina(a), prescurtată Lp(a), este un factor de risc cardiovascular determinat aproape în totalitate genetic. Nivelul său se modifică foarte puțin pe parcursul vieții. O valoare crescută favorizează apariția: infarctului miocardic; accidentului vascular cerebral; bolii arteriale periferice; stenozei valvei aortice. Din acest motiv, ghidurile actuale recomandă ca fiecare adult să își determine Lp(a) cel puțin o dată în viață.
Ce este Apolipoproteina B (ApoB)
ApoB este o proteină prezentă pe toate particulele care pot produce ateroscleroză. (Nota bene: ateroscleroza este procesul prin care la nivelul unei țevi în care, în loc să curgă doar apă, încep să se lipească din când în când mici „camioane” care transportă colesterol, iar în timp ele formează un dop ce îngustează artera și poate bloca circulația sângelui). Dacă LDL-colesterolul ne spune cât colesterol transportă aceste particule (precum niște camioane care transportă marfă), ApoB ne spune câte particule aterogene circulă în sânge (câte camioane există pe șosea). Uneori două persoane pot avea același LDL-colesterol. Totuși, una dintre ele poate avea un număr mult mai mare de particule aterogene și, implicit, un risc cardiovascular mai mare. În sens plastic, metaforic, cu cât sunt mai multe camioane, cu atât cresc șansele ca unele dintre ele să provoace probleme. De aceea, două persoane pot avea același LDL-colesterol, dar un risc diferit. Persoana A are 100 de camioane, fiecare încărcat bine. Persoana B are 200 de camioane, fiecare încărcat doar pe jumătate. Ambele transportă aceeași cantitate totală de colesterol (același LDL), dar persoana B are de două ori mai multe particule care pot intra în artere. De aceea, riscul ei cardiovascular este mai mare.
Pe scurt: LDL-colesterol = cât colesterol transportă camioanele, iar ApoB = câte camioane aterogene circulă în sânge.
Iar în prevenția cardiovasculară, numărul camioanelor (ApoB) este adesea un indicator mai bun al riscului decât cantitatea totală de colesterol transportată.
ApoB este util în special la persoanele cu: diabet zaharat; obezitate; sindrom metabolic; trigliceride crescute.
De ce are rost să facă investigații și o persoană care se simte bine
Multe boli cardiovasculare evoluează ani întregi fără simptome. În funcție de situația fiecărei persoane, medicul poate recomanda: electrocardiogramă (ECG); ecocardiografie; monitorizare Holter; scor de calciu coronarian; angio-CT coronarian; alte investigații imagistice.
Scopul nu este să facem cât mai multe investigații, ci să alegem investigația potrivită pentru fiecare pacient.
Riscul cardiovascular poate fi redus
Cele mai eficiente măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular sunt: renunțarea la fumat; controlul tensiunii arteriale; reducerea LDL-colesterolului la valorile recomandate; controlul diabetului zaharat; activitate fizică regulată; alimentație de tip mediteranean; menținerea unei greutăți sănătoase; somn suficient; limitarea consumului de alcool; gestionarea stresului. Fiecare dintre aceste măsuri contribuie la reducerea riscului de infarct și accident vascular cerebral.
Cele mai frecvente mituri
Mitul 1: „Dacă nu mă doare nimic, înseamnă că sunt sănătos.”
Realitate: Majoritatea bolilor cardiovasculare nu produce simptome până când nu apar complicațiile.
Mitul 2: „Doar colesterolul contează.”
Realitate: Riscul cardiovascular este influențat de numeroși factori care acționează împreună.
Mitul 3: „Sunt prea tânăr ca să fac infarct.”
Realitate: Vârsta este un factor important, dar fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia familială și Lp(a) crescută pot determina apariția bolii și la persoane tinere.
Mitul 4: „Dacă în familie nu au existat boli de inimă, nu am de ce să îmi fac griji.”
Realitate: Lipsa antecedentelor familiale este un avantaj, dar nu elimină riscul.
Mitul 5: „Dacă analizele sunt bune, nu mai trebuie să revin la control.”
Realitate: Riscul cardiovascular se modifică în timp. Evaluările periodice permit adaptarea măsurilor de prevenție la fiecare etapă a vieții.
Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea de a dezvolta o boală cardiovasculară în viitor, nu existența unei boli în prezent. SCORE2, SCORE2-OP și SCORE2-Diabetes sunt instrumente care ajută medicul să estimeze acest risc și să personalizeze tratamentul. Aceste scoruri sunt utilizate doar la persoanele care nu au avut deja un infarct, un accident vascular cerebral sau o altă boală cardiovasculară aterosclerotică. Lipoproteina(a) este un factor de risc genetic important și ar trebui determinată cel puțin o dată în viață. Medicina modernă tratează întregul risc cardiovascular al fiecărei persoane.
În cardiologie, cea mai mare reușită nu este tratarea unui infarct, ci prevenirea lui. Fiecare persoană este diferită și are un profil propriu de risc. De aceea, două persoane cu aceleași analize pot primi recomandări diferite.
O evaluare cardiologică înseamnă doar înțelegerea întregului context: istoricul medical, stilul de viață, factorii genetici și investigațiile disponibile.
Cu cât identificăm mai devreme factorii de risc și intervenim asupra lor, cu atât cresc șansele de a preveni infarctul, accidentul vascular cerebral și alte boli cardiovasculare.
Articol cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate cardiologică.
Referințe
- 2025 ESC Guidelines for the Management of Dyslipidaemias.
- 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice.
- SCORE2 Working Group. SCORE2 risk prediction algorithms.
- SCORE2-OP Working Group. SCORE2-Older Persons.
- SCORE2-Diabetes Working Group.
- European Atherosclerosis Society Consensus Statement on Lipoprotein(a).
- 2026 ACC/AHA Guideline for the Management of Blood Cholesterol.
