Testul Papanicolau poate salva vieți: ce este, cât de des se face și ce înseamnă un rezultat anormal

Testul Papanicolau poate salva vieți: ce este, cât de des se face și ce înseamnă un rezultat anormal

Cancerul de col uterin este unul dintre rarele cancere pe care medicina le poate preveni aproape complet, prin depistarea și tratarea modificărilor celulare cu mult înainte să devină cancer.

Cancerul de col uterin este unul dintre rarele cancere pe care medicina le poate preveni aproape complet, prin depistarea și tratarea modificărilor celulare cu mult înainte să devină cancer. Instrumentul principal al acestei prevenții este testul Papanicolau – o procedură simplă, rapidă și nedureroasă, disponibilă în orice cabinet ginecologic, care poate face diferența între o leziune tratabilă și o boală cu evoluție avansată.

Și totuși, multe femei evită testul sau îl amână din lipsă de informație, din teamă de ce ar putea descoperi sau pur și simplu din neglijarea unei rutine preventive. La AZEENA Longevity Institute, credem că o femeie informată este o femeie care își protejează sănătatea activ. De aceea explicăm, complet și fără jargon inutil, tot ce trebuie să știi despre testul Papanicolau.

Ce este testul Papanicolau

Testul Papanicolau este un test de screening, nu un test diagnostic. Această distincție este esențială pentru a înțelege corect ce îți spune rezultatul și ce nu îți spune. Un test de screening identifică femei cu risc crescut sau cu modificări celulare care necesită investigații suplimentare și nu stabilește un diagnostic definitiv. Altfel spus, un Papanicolau modificat nu înseamnă cancer. Înseamnă că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili cu precizie ce se întâmplă la nivelul colului uterin. Concret, testul recoltează celule de la suprafața colului uterin și din canalul cervical, care sunt apoi analizate la microscop. Scopul este identificarea celulelor cu modificări anormale – celule displazice – care pot precede cancerul cervical sau îl pot semnala într-un stadiu incipient, când tratamentul este cel mai eficient.

De ce este atât de important și cum funcționează prevenția

Evoluția cancerului cervical de la celule normale la displazie ușoară, displazie moderată, displazie severă și, în final, cancer invaziv durează de obicei 10-15 ani. Acest interval lung este cea mai mare șansă a femeilor, pentru că în fiecare etapă a acestei evoluții, dacă modificările sunt detectate și tratate, cancerul nu mai apare. Testul Papanicolau efectuat periodic surprinde aceste modificări în etapele lor tratabile. O leziune pre-canceroasă identificată și tratată nu evoluează spre cancer. Aceasta este logica întregului screening cervical și motivul pentru care Papanicolau anual sau bianual este un act concret de prevenție.

Când și cât de des se face testul Papanicolau

Testul Papanicolau este recomandat tuturor femeilor care au început viața sexuală, indiferent de vârstă. Recomandările privind frecvența variază ușor în funcție de vârsta și istoricul fiecărei femei, astfel: între 21 și 29 de ani test Papanicolau la fiecare 3 ani, dacă rezultatele anterioare au fost normale. Între 30 și 65 de ani – Papanicolau combinat cu testarea HPV la fiecare 5 ani, sau Papanicolau singur la fiecare 3 ani. Femeile cu antecedente de displazie cervicală tratată, cu imunitate compromisă sau cu alți factori de risc pot necesita screening mai frecvent, la interval de 1 an sau conform recomandării medicului. Peste 65 de ani, dacă screeningul anterior a fost regulat și cu rezultate normale, medicul poate recomanda întreruperea screeningului de rutină.

La femeile sub 30 de ani, tipizarea HPV nu este recomandată de rutină, infecțiile HPV sunt frecvente la această vârstă și se rezolvă spontan în marea majoritate a cazurilor. Peste 30 de ani, asocierea tipizării HPV cu Papanicolau crește semnificativ capacitatea de predicție a riscului pe termen lung și permite personalizarea intervalului de supraveghere.

Cum te pregătești pentru test

Câteva reguli simple care asigură calitatea recoltării și acuratețea rezultatului. Evită contactul sexual în cele 24-48 de ore înainte de test. Evită irigațiile vaginale și produsele intravaginale – creme, ovule – în aceeași perioadă. Nu efectua testul în timpul menstruației, sângele menstrual poate altera imaginea citologică. Perioada ideală pentru recoltare este între ziua a 10-a și a 20-a a ciclului menstrual, calculând prima zi a menstruației ca ziua 1. Dacă ai urmat recent tratament pentru o infecție genitală, informează medicul, poate fi indicat să amâni recoltarea cu câteva săptămâni pentru a obține un rezultat reprezentativ.

Cum se desfășoară procedura

Testul Papanicolau se efectuează în cadrul consultului ginecologic de rutină, nu necesită pregătire specială dincolo de regulile de mai sus și durează câteva minute. Medicul introduce un specul vaginal pentru a vizualiza colul uterin, prelevează celule de la suprafața colului și din canalul cervical cu o spatulă și o periuță specială și aplică proba pe o lamă sau într-un flacon cu soluție de conservare. Procedura poate produce un ușor disconfort, dar nu este dureroasă.

Cum interpretezi rezultatul

Un rezultat Papanicolau negativ – normal – înseamnă că nu au fost identificate celule anormale. Riscul de a dezvolta cancer cervical în intervalul următor este scăzut. Screeningul continuă conform intervalului recomandat de medic.

Un rezultat Papanicolau modificat – anormal – nu înseamnă cancer. Înseamnă că au fost identificate modificări celulare care necesită investigații suplimentare. Tipurile de anomalii variază de la ASC-US – celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată, cel mai frecvent și cel mai puțin îngrijorător – la displazie ușoară, moderată sau severă și, în cazuri rare, celule sugestive pentru cancer.

Pașii următori sunt stabiliți de medic în funcție de tipul modificării și de rezultatul testării HPV: repetarea Papanicolau la 6-12 luni, colposcopie sau biopsie cervicală pentru diagnostic definitiv. Niciun pas nu trebuie sărit și nicio analiză nu trebuie amânată din teamă.

Rolul tipizării HPV în screeningul cervical modern

HPV – Human Papillomavirus – este responsabil pentru 99% dintre cancerele de col uterin. Nu toate tulpinile HPV sunt la fel de periculoase: tulpinile 16 și 18 sunt considerate înalt oncogene și sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cancerele cervicale. Tipizarea HPV – identificarea tulpinii prezente și, în cazurile indicate, a oncoproteinelor E6 și E7 cu rol în oncogeneză – oferă informații esențiale despre riscul real pe termen lung și despre urgența și tipul de supraveghere necesare.

La femeile peste 30 de ani, combinarea Papanicolau cu tipizarea HPV este considerată standardul optim de screening – mai sensibil, mai specific și mai bine calibrat pentru a diferenția femeile cu risc real de cele cu modificări tranzitorii care se vor rezolva spontan.

Situații speciale care necesită atenție suplimentară

Dacă ai fost tratată pentru displazie cervicală – prin excizie, crioterapie sau alt tratament – screeningul regulat rămâne esențial și după tratament. Celulele displazice pot recidiva, chiar și după un tratament corect efectuat, și recidiva poate fi depistată și tratată dacă screeningul continuă conform recomandărilor medicului. Femeile cu imunitate compromisă – prin boli autoimune, tratament imunosupresor sau infecție HIV – au risc crescut de persistență a infecției HPV și de progresie spre displazie și necesită screening mai frecvent, indiferent de vârstă.

Testul Papanicolau după histerectomie

Dacă ai suferit o histerectomie totală, cu îndepărtarea colului uterin, pentru o afecțiune benignă, screeningul Papanicolau nu mai este necesar. Dacă histerectomia a fost efectuată pentru displazie cervicală sau cancer, screeningul continuă conform recomandării medicului oncolog sau ginecolog. Discută cu medicul tău situația specifică, deoarece nu există o regulă universală.

La AZEENA, testul Papanicolau este parte dintr-o evaluare ginecologică completă, fiind un element al unui tablou mai larg de sănătate preventivă feminină. Prevenția cancerului cervical este o practică continuă, construită pe ani de screening regulat și pe o relație de încredere cu medicul care te urmărește.

Articol cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate ginecologică sau oncologică.

Alte articole despre Prevenție și screening