În țări cu programe naționale de screening bine implementate, precum Canada sau Islanda, decesele cauzate de cancerul de col uterin au ajuns aproape de zero. Diferența dintre acele țări și România este educația și obișnuința de a face periodic un test simplu, nedureros, accesibil oricărei femei: testul Babeș-Papanicolau.
Ce este cancerul de col uterin și de ce apare
Colul uterin este partea terminală a uterului, un mic organ cilindric, cu o față exterioară (exocol) și un canal interior (endocol), localizat în interiorul vaginului. Tocmai această zonă de joncțiune dintre cele două este cea mai vulnerabilă la transformările celulare care duc, în timp, la cancer.
Cauza principală, în peste 90% din cazuri, este infecția cu virusul HPV (Human Papillomavirus). HPV se transmite prin orice formă de activitate sexuală și este extrem de frecvent, majoritatea oamenilor îl contractă la un moment dat în viață. Partenerii sexuali multipli cresc riscul de expunere, iar prezervativele nu oferă protecție completă, deoarece virusul este prezent pe pielea regiunii genitale, nu doar în fluide.
Dar iată ce este important de știut: nu toate infecțiile HPV duc la cancer. În peste 90% din cazuri, sistemul imunitar elimină virusul în decurs de câțiva ani, fără consecințe. Problema apare când infecția persistă și anumite tulpini oncogenice de HPV declanșează transformări celulare progresive, de la displazie ușoară, la moderată, la severă, la cancer în situ și, în final, la cancer invaziv. Acest proces durează, de obicei, ani de zile. Și în toată această perioadă, există ferestre de intervenție în care tratamentul este simplu, eficient și curativ.
Există și o categorie rară – aproximativ 7-10% din cancerele de col – care sunt HPV-negative și pot evolua rapid, fără a trece prin stadiile precursoare displazice. Aceasta este o altă rațiune pentru care screeningul regulat este esențial și nu opțional.
Cancerul de col uterin este 100% tratabil dacă este găsit la timp
Displazia (precancerul) și cancerul în situ, care nu a depășit limita stratului de celule ce căptușesc colul, se tratează cu succes în proporție de 100%, prin proceduri minim invazive. Cu cât leziunea este mai precoce, cu atât tratamentul este mai simplu și mai puțin agresiv. Problema este că displazia și cancerul incipient nu dor, nu sângerează, nu produc niciun simptom. Singura modalitate de a le detecta este testul Papanicolau.
Testul Babeș-Papanicolau - ce este și cum funcționează
Testul Papanicolau este o recoltare de celule de pe colul uterin, examinată ulterior la microscop pentru a detecta modificări celulare anormale. Este nedureros, durează câteva minute și poate fi efectuat în cadrul oricărei consultații ginecologice de rutină. Un detaliu cu care România se poate mândri: testul a fost realizat pentru prima dată în lume de către medicul român Aurel Babeș, în 1927, care a detectat celule canceroase prin recoltarea și examinarea microscopică a unui frotiu cervical. Metoda a fost ulterior perfecționată și diseminată la scară internațională de Georgios Nikos Papanicolau, care a introdus și clasificarea rezultatelor în 5 clase.
Recoltarea se face cu o periuță specială care se rotește de 5-6 ori pe col, prelevând celule atât de pe exocol, cât și din zona endocervicală, zona cu cel mai mare risc. Celulele recoltate sunt examinate la microscop, analizând cel puțin 5.000 de celule din fiecare probă.
Când și cum se face testul
Orice femeie activă sexual, indiferent de vârstă și indiferent dacă are sau nu simptome, ar trebui să efectueze un control ginecologic și un test Papanicolau cel puțin o dată pe an. Condițiile de recoltare corectă: testul se face la minimum o săptămână după oprirea sângerării menstruale; cu cel puțin 3 zile înainte nu se fac spălături vaginale, nu se folosesc creme sau ovule intravaginale și se evită contactul sexual. Nerespectarea acestor condiții crește riscul de rezultat fals negativ sau fals pozitiv.
Cum se interpretează rezultatele
Există mai multe sisteme de raportare. Cel mai utilizat în prezent la nivel internațional este sistemul Bethesda:
NILM (Negativ) – nu sunt leziuni suspecte; pot fi prezente infecții (Trichomonas, Candida, Gardnerella, HPV, herpes), dar fără modificări displazice sau maligne.
ASCUS, LSIL, HSIL, ASC-H, AGC (Pozitiv) – prezente modificări celulare suspecte, care necesită investigații suplimentare.
Sistemul clasic Papanicolau folosește clasele I-V (I-II normale, III suspect, IV-V cancer), iar sistemul Munchen utilizează o altă nomenclatură. Toate au în comun același principiu: orice rezultat anormal impune colposcopie și biopsie pentru un diagnostic histopatologic de certitudine.
Există rezultate false?
Da, atât fals pozitive (modificări celulare cauzate de infecții sau inflamații, interpretate ca displazice), cât și fals negative (leziuni existente care nu au fost detectate din cauza unei recoltări deficitare sau a unor factori obturatori precum sângele, inflamația sau secreția abundentă). Respectarea condițiilor de recoltare și alegerea unui laborator de calitate reduc semnificativ această rată de eroare.
Cancerul de col uterin este o boală cu o fereastră lungă de prevenție și depistare precoce cu un test simplu, accesibil și nedureros. Cele șase femei care mor în România în fiecare zi din această cauză mor, în mare majoritate, pentru că nu au făcut testul la timp, nu pentru că medicina nu ar fi putut face nimic.
