Unii pacienți se sperie după o singură valoare crescută. Alții îmi spun că trăiesc de ani întregi cu o tensiune de 150 sau 160 mmHg și că aceasta este „tensiunea lor normală”. În realitate, organismul NU SE OBIȘNUIEȘTE cu hipertensiunea arterială. Chiar dacă nu vă doare nimic, o tensiune crescută poate afecta în timp inima, creierul, rinichii, ochii și vasele de sânge. IREVERSIBIL. De aceea, este important să înțelegeți nu doar care sunt valorile normale, ci și cum se stabilește diagnosticul și care este ținta potrivită pentru dumneavoastră.
Ce reprezintă cele două numere
Când măsurăm tensiunea arterială, obținem două valori.
Prima valoare: tensiunea sistolică (tensiunea “mare”)
Este presiunea din artere în momentul în care inima se contractă și pompează sângele către întreg corpul. De exemplu, în valoarea 120/80 mmHg, 120 reprezintă tensiunea sistolică.
A doua valoare: tensiunea diastolică (tensiunea „mică”)
Este presiunea rămasă în artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. În exemplul 120/80 mmHg, cifra 80 reprezintă tensiunea diastolică.
Ambele valori sunt importante. Dacă una dintre ele este crescută, tensiunea arterială poate fi considerată anormală.
Cât este, de fapt, tensiunea arterială normală
Pentru un adult, o tensiune în jurul valorii de 120/70–80 mmHg este, în general, foarte bună. Totuși, ghidurile europene și cele americane nu folosesc exact aceeași clasificare.
Clasificarea europeană – ESC 2024
Pentru tensiunea măsurată corect în cabinet:
| Categoria | Tensiunea sistolică | Tensiunea diastolică |
|---|---|---|
| Tensiune necrescută | sub 120 mmHg | și sub 70 mmHg |
| Tensiune arterială crescută | 120–139 mmHg | și/sau 70–89 mmHg |
| Hipertensiune arterială | cel puțin 140 mmHg | și/sau cel puțin 90 mmHg |
Prin urmare, în ghidul european, o valoare de 130/80 mmHg nu înseamnă automat hipertensiune, dar nici nu mai este considerată complet lipsită de risc.
Societatea Europeană de Cardiologie subliniază că riscul cardiovascular crește progresiv odată cu tensiunea și nu apare brusc abia la 140/90 mmHg.
Clasificarea americană – AHA/ACC 2025
| Categoria | Tensiunea sistolică | Tensiunea diastolică |
|---|---|---|
| Normală | sub 120 mmHg | și sub 80 mmHg |
| Crescută | 120–129 mmHg | și sub 80 mmHg |
| Hipertensiune stadiul 1 | 130–139 mmHg | sau 80–89 mmHg |
| Hipertensiune stadiul 2 | cel puțin 140 mmHg | sau cel puțin 90 mmHg |
În clasificarea americană, o tensiune de 130/80 mmHg intră deja în categoria hipertensiunii de stadiul 1.
Cum explicăm simplu diferența dintre ghiduri
Putem spune astfel:
- Sub 120/80 mmHg este o valoare bună în ambele sisteme – și european, și american.
- Între 120 și 139 mmHg sistolic riscul începe să crească, chiar dacă ghidul european nu numește toate aceste valori „hipertensiune”.
- De la 140/90 mmHg în sus, atât ghidurile europene, cât și cele americane consideră că tensiunea este clar prea mare.
- Diagnosticul nu trebuie stabilit după o singură măsurătoare.
Diferența este în primul rând una de clasificare și de strategie, nu o contradicție privind efectele tensiunii asupra organismului.
O singură valoare de 140/90 mmHg nu înseamnă hipertensiune
Tensiunea arterială variază de la un moment la altul și poate crește temporar din cauza: emoțiilor; durerii; efortului fizic; cafelei sau băuturilor energizante; nicotinei; lipsei somnului; stresului; vezicii urinare pline; unei manșete nepotrivite. Diagnosticul se bazează, în mod obișnuit, pe media mai multor măsurători corecte, realizate în zile diferite și, atunci când este posibil, confirmate prin măsurători la domiciliu sau prin monitorizare ambulatorie timp de 24 de ore. Ghidul american precizează că încadrarea se bazează pe media a cel puțin două măsurători corecte, obținute la cel puțin două ocazii diferite.
De ce poți avea tensiunea mare la cabinet și normală acasă
Unele persoane au valori crescute în cabinet din cauza emoțiilor, dar valori normale în mediul obișnuit. Această situație se numește hipertensiune de halat alb. Există și situația inversă: tensiunea pare normală în cabinet, dar este crescută acasă sau la serviciu. Aceasta se numește hipertensiune mascată și poate trece neobservată dacă ne bazăm exclusiv pe măsurătorile din cabinet.
De aceea, măsurarea la domiciliu și monitorizarea ambulatorie a tensiunii pot fi foarte utile.
Ce valori sunt considerate crescute acasă
În sistemul european, hipertensiunea măsurată la domiciliu este, în general, sugerată de o medie de cel puțin 135/85 mmHg.
În cazul monitorizării ambulatorii timp de 24 de ore, medicul analizează separat: media pe 24 de ore; valorile din timpul zilei; valorile din timpul nopții; scăderea normală a tensiunii în timpul somnului.
Interpretarea nu se face după cea mai mare valoare înregistrată, ci după mediile obținute și după contextul clinic.
Care este ținta tensiunii după începerea tratamentului
Aici apare o confuzie foarte frecventă. Pragul de diagnostic nu este același lucru cu ținta tratamentului. O persoană poate fi diagnosticată cu hipertensiune la valori de cel puțin 140/90 mmHg în cabinet, dar după începerea tratamentului obiectivul nu este doar să ajungă la 139 mmHg.
Recomandarea europeană actuală
ESC 2024 recomandă, pentru majoritatea adulților care urmează tratament antihipertensiv, o țintă a tensiunii sistolice de 120–129 mmHg, dacă această valoare este bine tolerată. Aceasta reprezintă o schimbare importantă față de abordările mai vechi, în care se urmărea inițial doar coborârea sub 140/90 mmHg. Ținta trebuie însă individualizată. Nu urmărim cu orice preț valori foarte mici dacă pacientul dezvoltă: amețeli; instabilitate; căderi; leșin; oboseală importantă; scăderea excesivă a tensiunii la ridicarea în picioare; afectarea funcției renale. În aceste situații, medicul poate urmări o valoare cât mai mică posibil, dar sigură și bine tolerată.
Recomandarea americană actuală
Ghidul AHA/ACC 2025 urmărește, în general, o tensiune sub 130/80 mmHg la adulții la care este indicat tratamentul, cu individualizare în funcție de starea clinică, toleranță și riscul cardiovascular. Tratamentul medicamentos este recomandat tuturor adulților cu o medie de cel puțin 140/90 mmHg și poate fi început de la cel puțin 130/80 mmHg la persoanele cu boală cardiovasculară, accident vascular cerebral, diabet, boală renală cronică sau risc cardiovascular crescut.
Ținta depinde de riscul cardiovascular
O persoană tânără, fără diabet, fără boală renală și fără antecedente cardiovasculare nu este evaluată la fel ca un pacient care a avut deja un infarct sau un accident vascular cerebral. Tratamentul este stabilit ținând cont de: valoarea tensiunii; riscul cardiovascular global; existența diabetului zaharat; boala renală cronică; antecedentele de infarct sau accident vascular cerebral; insuficiența cardiacă; fragilitatea; toleranța la tratament; valorile tensiunii în ortostatism.
Conform ESC 2024, la persoanele cu tensiune de 130/80 mmHg sau mai mare, dar sub pragul european de hipertensiune, tratamentul medicamentos poate fi recomandat dacă riscul cardiovascular este suficient de mare și tensiunea rămâne crescută după intervențiile asupra stilului de viață.
Unul dintre cele mai răspândite și mai periculoase mituri este că tensiunea trebuie să fie mai mare odată cu vârsta. Este adevărat că tensiunea sistolică tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă, în special din cauza rigidizării arterelor. Dar faptul că o modificare este frecventă nu înseamnă că este și sănătoasă. O tensiune de 160 mmHg nu devine normală doar pentru că persoana are 70 sau 80 de ani. Hipertensiunea rămâne un factor major de risc pentru: accident vascular cerebral; infarct; insuficiență cardiacă; fibrilație atrială; boală renală; deteriorarea funcțiilor cognitive. ESC 2024 precizează că persoanele vârstnice sub 85 de ani, dacă nu prezintă fragilitate moderată sau severă și tolerează tratamentul, trebuie tratate după principii similare adulților mai tineri. Ghidul pune accent mai mare pe fragilitatea biologică și toleranța la tratament decât pe vârsta din actul de identitate.
La pacienții foarte vârstnici, fragili, cu risc de cădere, hipotensiune ortostatică (scăderea bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea din șezut, în picioare) sau mai multe boli asociate, tratamentul trebuie individualizat. Scopul nu este să forțăm tensiunea în intervalul 120–129 mmHg cu orice preț.
Medicul va căuta cea mai mică valoare care este sigură; bine tolerată; fără amețeli sau leșin; fără căderi; fără afectarea funcției renale. Prin urmare, vârsta nu justifică hipertensiunea, dar fragilitatea și toleranța pot modifica ținta terapeutică.
Contează mai mult tensiunea mare sau cea mică
Ambele contează. La persoanele tinere și de vârstă mijlocie poate fi crescută atât tensiunea sistolică, cât și cea diastolică. La persoanele mai în vârstă este frecventă hipertensiunea sistolică izolată, în care prima valoare este mare, iar a doua poate fi normală sau chiar mică.
De exemplu 160/70 mmHg nu este o tensiune normală. Prima valoare este suficient de mare pentru a crește riscul cardiovascular și necesită evaluare.
Ce înseamnă o tensiune prea mică
Nu există o singură valoare care să fie prea mică pentru toate persoanele.
Unele persoane tinere, slabe sau foarte active au în mod natural valori precum: 100/60 mmHg; 95/60 mmHg; uneori chiar mai mici. Dacă vă simțiți bine, aceste valori pot fi normale. Tensiunea mică devine importantă mai ales dacă este însoțită de: amețeală; vedere încețoșată; slăbiciune; instabilitate; leșin; confuzie; căderi. O valoare trebuie interpretată împreună cu simptomele, tratamentul și starea generală.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială
Pentru o măsurătoare corectă: nu fumați, nu faceți efort și nu consumați cafea cu cel puțin 30 de minute înainte; goliți vezica urinară; stați liniștit cel puțin 5 minute; așezați-vă cu spatele sprijinit; țineți ambele picioare pe podea, fără să le încrucișați; sprijiniți brațul la nivelul inimii; utilizați o manșetă potrivită circumferinței brațului; nu vorbiți și nu folosiți telefonul în timpul măsurării; efectuați două măsurători la 1–2 minute distanță. Pentru monitorizarea la domiciliu, medicul vă poate recomanda măsurători dimineața și seara, timp de mai multe zile.
Când este tensiunea o urgență
O tensiune de peste 180/120 mmHg trebuie reverificată după câteva minute de repaus. Dacă rămâne foarte mare, este necesară evaluare medicală promptă.
Apelați imediat serviciul de urgență 112 dacă tensiunea foarte mare este însoțită de: durere în piept; lipsă de aer; slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului; dificultăți de vorbire; tulburări de vedere; confuzie; pierderea stării de conștiență; durere de cap severă, neobișnuită; durere intensă de spate.
O valoare foarte mare fără simptome nu trebuie ignorată, dar nu este obligatoriu același lucru cu o urgență hipertensivă. Prezența afectării acute de organ este cea care transformă situația într-o urgență majoră. Ghidul american diferențiază hipertensiunea severă fără simptome de urgența hipertensivă însoțită de manifestări neurologice, cardiace sau respiratorii.
Cele mai frecvente mituri despre tensiune
Mitul 1: „Tensiunea trebuie să crească odată cu vârsta.”
Realitate: Tensiunea crește frecvent odată cu rigidizarea arterelor, dar nu devine sănătoasă sau lipsită de risc. Ținta se individualizează după fragilitate și toleranță, nu după formula „100 plus vârsta”.
Mitul 2: „Dacă nu mă doare capul, nu am hipertensiune.”
Realitate: Hipertensiunea arterială nu produce, de cele mai multe ori, simptome.
Mitul 3: „La mine 160 este normal, pentru că așa o am de ani de zile.”
Realitate: Faptul că organismul nu produce simptome nu înseamnă că inima, creierul și rinichii nu sunt afectați.
Mitul 4: „Dacă tensiunea a devenit normală, pot opri tratamentul.”
Realitate: De cele mai multe ori, tensiunea este normală tocmai datorită tratamentului.
Mitul 5: „Doar prima valoare contează.”
Realitate: Atât tensiunea sistolică, cât și cea diastolică sunt importante.
Mitul 6: „O singură valoare mare înseamnă hipertensiune.”
Realitate: Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate și, frecvent, pe confirmare în afara cabinetului.
Pentru majoritatea oamenilor, o tensiune bine controlată înseamnă o inimă mai protejată, un creier mai protejat și mai mulți ani de viață sănătoasă.
Articol cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate cardiologică.
Referințe
- 2024 ESC Guidelines for the Management of Elevated Blood Pressure and Hypertension.
- 2025 AHA/ACC Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation and Management of High Blood Pressure in Adults.
- American Heart Association – Understanding Blood Pressure Readings.
- European Society of Cardiology – 2024 guideline key messages and treatment targets.
