Vestea bună este că nu orice durere în piept înseamnă o boală de inimă. În multe situații, cauza poate fi reprezentată de mușchi, articulațiile coastelor, stomac, esofag sau chiar de stres și/sau anxietate.
Totuși, există și situații în care durerea este primul semn al unei afecțiuni cardiace care necesită tratament de URGENȚĂ. De aceea, este important să cunoști diferențele și să știi când este necesar să soliciți ajutor medical.
Cum se manifestă, de obicei, durerea de origine cardiacă
În filme, infarctul este prezentat adesea ca o durere bruscă și foarte intensă. În realitate, simptomele sunt mult mai variate. De cele mai multe ori, pacienții descriu o senzație de:
✓ apăsare puternică în mijlocul pieptului (ca și cum ar sta un elefant pe pieptul lor)
✓ greutate sau presiune
✓ strângere, ca și cum pieptul ar fi prins într-o menghină, ca o gheară
✓ arsură profundă în spatele sternului
Foarte rar, durerea cardiacă este descrisă ca o simplă înțepătură care durează câteva secunde.
Un detaliu interesant este că mulți pacienți își duc instinctiv pumnul în dreptul sternului atunci când încearcă să explice ceea ce simt. Această descriere este mult mai sugestivă pentru o durere de origine cardiacă decât o durere localizată într-un singur punct, care poate fi arătată cu un deget.
Durerea poate apărea și în alte zone ale corpului
Da.
Durerea provocată de inimă nu rămâne întotdeauna doar în piept. Ea poate iradia către alte zone ale corpului, și uneori, se poate manifesta doar în acele locuri:
✓ brațul stâng;
✓ ambii umeri;
✓ mandibulă;
✓ gât;
✓ spate;
✓ partea superioară a abdomenului.
Din acest motiv, uneori un infarct poate fi confundat cu o problemă digestivă, iar unele persoane întârzie prezentarea la medic, considerând că este doar o indigestie. Poate fi însoțită și de grețuri sau vărsături.
Când este mai puțin probabil ca durerea să provină de la inimă
Există anumite caracteristici care sugerează (de regulă) o altă cauză, fără a o exclude însă complet pe cea cardiacă.
De exemplu, durerea este mai puțin probabil să fie de origine cardiacă dacă:
• apare doar atunci când apăsați cu degetul pe un anumit loc;
• se modifică atunci când întoarceți trunchiul sau ridicați brațul;
• apare exclusiv la o inspirație profundă;
• durează doar una sau două secunde;
• este percepută ca o înțepătură foarte bine localizată.
În aceste situații, cauza este adesea musculară, articulară sau nervoasă. Cu toate acestea, niciun simptom nu poate confirma sau exclude cu certitudine o boală cardiacă fără o evaluare medicală.
Când trebuie să ceri imediat ajutor medical
Există câteva situații în care nu este recomandat să așteptați ca durerea să treacă de la sine.
Apelați imediat serviciul de urgență 112 dacă durerea:
• durează mai mult de 10–15 minute;
• este intensă și apare ca o apăsare puternică în piept;
• este însoțită de lipsă de aer;
• apare împreună cu transpirații reci;
• este asociată cu greață sau vărsături;
• se însoțește de amețeală sau senzație de leșin;
• iradiază către braț, mandibulă sau spate
În cazul unui infarct miocardic, timpul este esențial. Cu cât artera este redeschisă mai repede, cu atât se poate salva o cantitate mai mare din mușchiul inimii. Persoanele care au nitroglicerina spray/comprimate pot administra siblingual, așa cum au fost instruiți de catre medicul prescriptor.
Cine are un risc mai mare de boală coronariană și deci, de infarct
Anumite persoane au un risc mai mare ca durerea în piept să fie cauzată de o afecțiune cardiacă, printre principalii factori de risc numărându-se:
❖ diabetul zaharat;
❖ colesterolul crescut;
❖ fumatul;
❖ excesul ponderal sau obezitatea;
❖ sedentarismul;
❖ antecedentele familiale de infarct miocardic sau accident avscular cerebral la vârste tinere.
Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că ai neapărat o boală de inimă, însă crește probabilitatea ca simptomele să necesite o evaluare cardiologică.
Ce investigații poate recomanda cardiologul
Nu există o investigație potrivită pentru toate persoanele.
În funcție de simptome, de vârstă, de factorii de risc și de examenul clinic, medicul poate recomanda:
• electrocardiograma (ECG);
• analize de sânge;
• ecocardiografie;
• testul de efort;
• monitorizarea Holter ECG;
• coronarografia invazivă
Scopul nu este efectuarea cât mai multor investigații, ci alegerea celei mai potrivite pentru situația ta.
Ce aș dori să rețineți:
1. Nu orice durere în piept este cauzată de inimă, însă orice durere importantă merită evaluată.
2. Senzația de apăsare care apare la efort și este însoțită de lipsă de aer este mai sugestivă pentru o cauză cardiacă decât o înțepătură care durează câteva secunde.
3. Dacă durerea este intensă, persistă mai mult de 10–15 minute sau este însoțită de transpirații reci, lipsă de aer sau stare de leșin, solicitați imediat ajutor medical apelând 112.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea consultului medical, în speranța că simptomele vor trece de la sine.
În multe cazuri, durerea în piept nu ascunde o afecțiune gravă. Însă atunci când cauza este una cardiacă, diagnosticul și tratamentul precoce pot face diferența între o recuperare completă și complicații severe.
Dacă aveți simptome care vă îngrijorează, nu ezitați să vă adresați medicului.
Este întotdeauna mai bine să afli că inima ta este sănătoasă decât să ignori un semnal important al organismului.
Referințe:
1. 2024 ESC Guidelines for the Management of Chronic Coronary Syndromes
2. 2023 ESC Guidelines for the Management of Acute Coronary Syndromes
3. American Heart Association – Heart Attack Warning Signs
