Femeie care ridică în aer un bebeluș vesel, într-o cameră luminoasă

Febra la copii – când este normală, cum o tratezi, paracetamol sau ibuprofen și când mergi de urgență la medic

Febra este, fără îndoială, cel mai frecvent motiv pentru care părinții ajung la medicul pediatru. Și, la fel de frecvent, este și cea mai mare cauză de îngrijorare, mai ales noaptea, când termometrul arată o valoare ridicată și nu știi dacă trebuie să aștepți sau să mergi de urgență. Această anxietate este perfect înțeleasă.

Dar ea poate fi mult redusă printr-o înțelegere corectă a ce este febra, ce face ea în corp și când devine cu adevărat îngrijorătoare.

Ce este febra și cum o definim corect

Febra nu înseamnă orice valoare mai mare de normal. Definițiile medicale sunt clare și depind de vârsta copilului și de locul de măsurare, referința gold standard rămânând temperatura intrarectală.

La nou-născut și sugarul sub 3 luni: febra = temperatura intrarectală ≥ 38°C. Orice febră la această vârstă este o urgență medicală, indiferent de valoare.

La sugarul peste 3 luni și la copil: febra = temperatura intrarectală > 38,3°C.

Hipertermia – temperatura intrarectală > 40°C – necesită intervenție medicală promptă.

Hipotermia – temperatura intrarectală < 36°C este la fel de importantă de recunoscut și gestionat.

Temperatura corpului variază natural în cursul zilei: este mai mare seara (19:00-20:00) și mai mică dimineața devreme (4:00-5:00). Efortul fizic, o masă caldă, îmbăierea sau îmbrăcămintea prea groasă pot crește temperatura cu până la 1°C. Acestea pot fi factori de confuzie, dar febra nu se explică niciodată prin aceste cauze fără a fi investigată.

Febra este inamicul sau aliatul corpului?

Aceasta este întrebarea pe care o au mulți părinți, mai ales în era termometrelor digitale care ne arată cu precizie orice zecimală. Răspunsul corect este: ambele, în funcție de valoare.

Febra este un mecanism natural de apărare. Până la un punct, are efecte benefice: accelerează reacțiile imunologice, inhibă multiplicarea bacteriilor și virusurilor și poate chiar distruge anumiți agenți patogeni prin efect bactericid direct. Cu alte cuvinte, febra lucrează pentru vindecarea copilului tău.

Dincolo de o anumită valoare însă, efectele negative depășesc cele pozitive: răspunsul imun scade în eficiență, metabolismul bazal crește cu 10-20% pentru fiecare grad Celsius, consumând masiv calorii și lichide, crește consumul de oxigen și poate precipita convulsii febrile la copiii predispuși. La copiii cu boli cronice (cardiace, pulmonare, neurologice, diabet), febra înaltă poate agrava semnificativ starea de bază.

Cum măsori corect temperatura

Alegerea termometrului și metoda de măsurare influențează semnificativ acuratețea rezultatului.

Termometrul digital (cu vârf rigid sau flexibil) permite măsurarea axilară și intrarectală. Este rapid și precis, dar se poate decalibra în timp. Termometrul cu infraroșii (auricular sau de frunte) este comod, dar poate da erori de 1-2 grade față de temperatura intrarectală – un detaliu important când interpretezi valori de limită. Termometrul-patch și termometrul-suzetă sunt acceptate ușor de copiii mici, dar au marje de eroare mai mari și valori orientative.

Regula de aur: la copiii sub 2 ani, temperatura se măsoară intrarectal, pentru cea mai fidelă imagine clinică. Procedura se face cu blândețe, cu ajutorul unei creme lubrifiant, introducând termometrul aproximativ 2 cm.

Cum combați febra la copil

Există două tipuri de intervenție, adesea combinate: termoliza fizică și tratamentul medicamentos.

Termoliza fizică

Compresele cu apă la temperatura camerei aplicate pe extremități sau loțiunile care scad temperatura prin evaporare sunt metode non-medicamentoase utile în febra ușoară. Se folosesc la copiii mai mari și nu se aplică niciodată nediluate. În febra ușoară, termoliza fizică poate fi suficientă. În febra înaltă, se asociază obligatoriu cu medicamentul antitermic.

Tratamentul medicamentos

Există 4 substanțe active cu efect antitermic utilizate la copii și alegerea între ele nu este întâmplătoare:

Acetaminofen (paracetamol) – Panadol, Eferalgan – este de primă alegere în febra asociată varicelei și în afecțiunile gastro-intestinale cu diaree.

Ibuprofen – Nurofen, Algin – este preferat când se dorește efect antiinflamator, nu doar antitermic. Nu se folosește în varicelă (crește riscul de infecții cutanate severe) și nu se folosește în diaree sau afecțiuni renale.

Metamizol – Algocalmin – este eficient, dar rezervat situațiilor în care primele două sunt contraindicate sau insuficiente, la recomandarea medicului.

Acidul acetilsalicilic (Aspirina) – contraindicat absolut la copiii sub 12 ani din cauza riscului de sindrom Reye, o afecțiune rară dar gravă.

Aceeași substanță activă se găsește sub mai multe denumiri comerciale și concentrații diferite, indicat e să consultați medicul sau farmacistul. Dozele se calculează întotdeauna în funcție de greutatea corporală, nu de vârstă, pentru a evita subdozajul (cel mai frecvent motiv pentru care febra „nu cedează”) sau supradozajul accidental.

Ce să notezi și să spui medicului

Notează valorile temperaturii, orele la care a apărut febra, oscilațiile ei, medicamentele administrate, dozele și rapiditatea scăderii febrei după medicament. Aceste informații sunt extrem de utile la consultul medical și scurtează semnificativ timpul de diagnostic. La fel de important: contextul epidemiologic, dacă sunt cazuri similare la grădiniță, la școală, în familie.

Când febra este o urgență - semne pe care nu le ignori

Febra singură nu definește gravitatea bolii. Există boli grave care evoluează fără febră și boli benigne cu febră înaltă. Ceea ce contează cu adevărat este starea generală a copilului. Dacă se joacă, mănâncă, bea lichide, are tegumente normal colorate și doarme liniștit, cel mai probabil este o viroză banală.

Du copilul de urgență la medic dacă observi oricare dintre: vârstă sub 3 luni (indiferent de valoarea febrei), suspin sau geamăt, plâns slab sau plâns inconsolabil, agitație extremă sau letargie, refuzul complet al alimentelor și lichidelor, tegumente reci, marmorate sau vineții, erupții violacee sau purpurii, frisoane, vărsături repetate sau convulsii.

Câteva mituri demontate

„Febra înseamnă infecție bacteriană și necesită antibiotic” – Fals.

Infecțiile virale sunt mult mai frecvente decât cele bacteriene. Antibioticul se prescrie exclusiv la recomandarea medicului, când există dovezi de infecție bacteriană.

„Cu cât febra este mai mare, cu atât boala este mai gravă” – Fals.

Valoarea febrei nu este criteriu de gravitate. Starea generală a copilului și simptomele asociate contează mult mai mult.

„Dacă febra nu cedează la antitermic, înseamnă că medicamentul nu funcționează” – De cele mai multe ori, cauza este subdozajul. Este esențial calculul dozei în funcție de greutate, nu de vârstă sau de doza „de pe cutie”.

Surse:

Nelson Textbook of Pediatrics

Tratat de Pediatrie — Florea Iordăchescu

Compendiu de Pediatrie — Adrian Georgescu

Articol cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate pediatrică.

Alte articole despre Sănătatea copilului