Gravidă își măsoară glicemia cu glucometrul, pentru controlul diabetului gestațional

Am diabet gestațional – ce înseamnă pentru mine și ce risc are bebelușul meu

Majoritatea femeilor cu diabet gestațional au sarcini sănătoase și aduc pe lume copii sănătoși. Diagnosticul este o informație care, gestionată corect, face din sarcina ta una bine monitorizată și corect îngrijită.

Ce este, de fapt, diabetul gestațional

Diabetul gestațional apare atunci când corpul tău nu poate produce suficientă insulină – hormonul care reglează nivelul glucozei în sânge – pentru a face față nevoilor suplimentare ale sarcinii. Rezultatul este un nivel crescut al glicemiei, care, necontrolat, poate afecta atât sarcina, cât și bebelușul. Se instalează de obicei în a doua jumătate a sarcinii și dispare, în cele mai multe cazuri, după naștere. Este mai frecvent decât s-ar crede: afectează cel puțin 4-5 din 100 de femei gravide. Are factori de risc bine definiți: IMC de 30 sau mai mare, un copil anterior cu greutate la naștere de peste 4,5 kg, diabet gestațional la o sarcină anterioară, antecedente familiale de diabet sau anumite origini etnice (sud-asiatică, afro-caraibiană, din Orientul Mijlociu).

Cum se pune diagnosticul

Dacă ai unul sau mai mulți factori de risc, medicul îți va recomanda testul de toleranță la glucoză (TTG), efectuat între săptămânile 24-28 de sarcină: dimineața pe nemâncate se recoltează o primă probă de sânge, bei o soluție cu glucoză, apoi sângele se recoltează din nou la 1 și 2 ore. Valorile obținute arată cum răspunde corpul tău la glucoză. Uneori, glucoza în urină detectată la un control de rutină poate fi semnalul care duce la efectuarea acestui test.

Ce înseamnă pentru tine și pentru bebelușul tău

Cu tratamentul și monitorizarea potrivite, riscurile sunt semnificativ reduse. Totuși, diabetul gestațional necontrolat poate determina câteva modificări în planul de naștere de care este important să fii conștientă:

Pentru tine: posibilitate crescută de travaliu indus sau naștere prin cezariană.

Pentru bebeluș: greutate mai mare la naștere (macrosomie), risc de distocie de umăr la naștere, posibilă hipoglicemie în primele ore după naștere care poate necesita monitorizare în unitatea de neonatologie, și pe termen lung un risc ușor crescut de obezitate și diabet de tip 2 în copilărie și la vârsta adultă.

Controlul riguros al glicemiei în sarcină reduce direct aceste riscuri. Cu cât mai bun controlul, cu atât mai mult evoluția sarcinii se apropie de una obișnuită.

Cum se tratează

Alimentația și mișcarea formează prima linie de tratament

Cel mai important pas în gestionarea diabetului gestațional este o alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată. Nu este vorba de o dietă drastică, ci de alegeri alimentare echilibrate, cu accent pe alimente cu indice glicemic scăzut, porții regulate și evitarea zaharurilor rafinate. O simplă plimbare de 30 de minute după masă poate îmbunătăți semnificativ nivelul glicemiei postprandiale. Nutriționistul sau diabetologul din echipa ta medicală te va ghida spre un plan adaptat nevoilor tale specifice.

Monitorizarea glicemiei

Vei învăța să îți măsori singură glicemia acasă, cu un glucometru, și vei ști care sunt valorile-țintă la care trebuie să ajungi. Monitorizarea regulată îți dă informații în timp real despre cum răspunde corpul tău la alimente, la mișcare și la tratament.

Medicamentele

Dacă modificările de alimentație și activitate fizică nu sunt suficiente pentru a menține glicemia în limite normale sau dacă ecografiile arată că bebelușul crește mai repede decât ar trebui, medicul poate recomanda medicație specifică diabetului zaharat.

Ecografii suplimentare

Vei beneficia de monitorizare mai frecventă a bebelușului prin ecografii suplimentare, pentru a urmări creșterea lui și pentru a detecta orice semn de suferință fetală.

Cum va fi nașterea

Diabetul gestațional nu înseamnă automat cezariană sau naștere indusă. Planul de naștere depinde de circumstanțele individuale și se discută în detaliu cu medicul tău. Opțiunile includ așteptarea travaliului natural, inducerea travaliului sau nașterea planificată prin cezariană. În general, se recomandă ca nașterea să aibă loc înainte de 41 de săptămâni, iar dacă apar complicații, echipa medicală poate recomanda o dată mai timpurie.

Ce urmează după naștere

Diabetul gestațional dispare de obicei imediat după naștere, odată cu revenirea metabolismului la normal. Dar asta nu înseamnă că totul revine la punctul zero. Ai un risc mai mare, de peste 1 la 3, de a dezvolta din nou diabet gestațional la o sarcină viitoare. Și un risc crescut de diabet de tip 2 mai târziu în viață. De aceea, la 6-12 săptămâni după naștere, ți se va recomanda un nou test de toleranță la glucoză, iar ulterior o testare periodică, cel puțin o dată la 3 ani.

Alăptarea este recomandată și are beneficii duble: este bine pentru bebeluș și ajută la restabilirea sensibilității la insulină a mamei. O greutate corporală sănătoasă, o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată înainte de o eventuală sarcină viitoare sunt cele mai eficiente metode de a reduce riscul de recidivă.

Diabetul gestațional este un diagnostic care poate genera frică și incertitudine. Dar este, în același timp, un diagnostic care poate fi gestionat cu echipa medicală potrivită, cu informațiile corecte și cu atenția cuvenită. Nu ești singură în asta. Dacă ai întrebări, îngrijorări sau simptome noi, nu ezita să contactezi medicul tău obstetrician sau echipa de îngrijire prenatală.

Articol cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate obstetricală sau diabetologică.

Alte articole despre Sarcină și naștere